SPECIALIȘTII AVERTIZEAZĂ! CULTURA NAȚIONALĂ RISCĂ SĂ FIE ANIHILATĂ!

Pe data de 10 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, la Biblioteca Universității ”Danubius”, a avut loc Simpozionul organizat de Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale a acestei universități, sub coordonarea domnului Conf. univ. dr. Florinel IFTODE.

Cu această ocazie, invitații speciali, absolvenți ai Facultății de Drept a Universității ”Danubius”: dl. Marius MITROF (foto - dr.) – Consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniului Cultural Național Galați precum și dl. Marian PALADE (foto stg.) – jurist în cadrul unei renumite multinaționale, au ridicat o serie de probleme deosebit de interesante referitoare la măsurile care se impun a fi luate de România pentru a se asigura o reală protecție drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Dezbaterile au fost deschise de către dl. Conf. univ. dr. Cristian SANDACHE, cadru didactic la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, intervenția domniei sale aducând în centrul dezbaterilor anumite prevederi ale Declarației Universale ale Drepturilor Omului care, deși au trecut aproape 70 de ani de la adoptarea acestui document, nu sunt repectate la nivelul comunității globale. În exemplificarea unor cazuri de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, domnul profesor a insistat asupra prevederilor Declarației referitoare la egalitate și nediscriminare, la dreptul de a nu fi supus torturii, pedespelor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante precum și la alte drepturi civile și politice prevăzute în acest document internațional.

Dl. Marius MITROF – Consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniului Cultural Național Galați, a avut o prezentare – avertisment în care a adus în discuție riscul anihilării culturii naționale, ca parte integrantă a culturii europene, dacă România nu va trece de la o ”gesticulație abundentă” la o conștientizare a priorității conservării și punerii în valoare a patrimoniului său cultural. Pe scurt, în România adoptarea documentelor internaţionale nu a produs efecte reale. Viziunea generală asupra patrimoniului cultural în România este în continuare dominată de tendinţa de a reduce patrimoniul cultural exclusiv la capacitatea sa de a produce efecte economice, de a fi subiect pentru turism.

          Din cauza incoerenţei legislaţiei în vigoare, a carenţelor exprimate prin slaba şi ineficienta corelare dintre legislaţia principală şi legislaţia secundară, a absenţei unei politici clar şi coerent definită în acest domeniu, a inconsecvenţelor şi lipsei de reacţie din partea administraţiei locale, a slabei instruiri a corpului de specialişti şi insuficienţei sale numerice, dar şi din cauza ignoranţei şi a lipsei de educaţie a cetăţenilor faţă de moştenirea materială şi imaterială a trecutului, patrimoniul cultural naţional a devenit un teren al abuzurilor care afectează identitatea naţională. Pe scurt, terenul de acţiune al celor care”distrug prefăcându-se a construi”.

     România este obligată să remedieze aceste deficienţe începând cu adoptarea unei legislaţii ferme în materie de protejare a patrimoniului cultural şi continuând cu definirea clară şi fără echivoc a metodologiei de aplicare a acesteia, pentru a opri modul de aplicare imprecis şi interpretabil, dacă nu îşi doreşte anihilarea , în timp previzibil, a culturii sale naţionale, parte integrantă a diversităţii culturii europene.”

Libertatea de expresie (de opinie, de a primi sau de a comunica informații ori idei), a fost abordată în încheierea acestor dezbateri, fiind un subiect de interes comun al studenților de la Specializarea Comunicare și Relații Publice și al celor de la Facultatea de Drept.

Șef Birou Relații Publice,

Ana Alina IONESCU DUMITRACHE